Image Alt

Beneficiile utilizării făinii de migdale

Beneficiile utilizării făinii de migdale

Se spune frecvent că tot ce e bun e imoral, ilegal sau îngraşă. Doar că se poate şi bun şi fără să te îngraşi. Ba mai mult, poţi să ai parte de gusturi excelente şi, în acelaşi timp, să ai grijă de aspecte importante ale stării tale de sănătate, de la nivelurile colesterolului şi ale glicemiei la un sistem imunitar puternic. Iar făina de migdale este un ajutor de nădejde în acest sens.

Am descoperit-o deja de mulţi ani, am experimentat cu ea astfel încât nu mă tem să spun că nu mai are secrete pentru mine şi am descoperit că poţi face cu acest tip de făină minuni în bucătărie, de la dulciuri senzaţionale la un şniţel gustos şi cu mai puţini carbohidraţi. M-a convins gustul, dar m-au convins şi multiplele beneficii pentru sănătatea noastră.

Ce este făina de migdale şi cum o putem obţine

După cum îi spune şi numele, acest tip de făină este obţinut prin măcinarea fină a migdalelor, opărite în prealabil şi decojite. O poţi cumpăra direct din magazin, ca pe orice alt fel de făină sau o poţi prepara chiar tu, acasă.

Etapele realizării făinii de migdale:

  1. Scufundă migdalele crude în apă clocotită.
  2. Decojeşte migdalele.
  3. Lasă-le să se usuce bine, apoi macină-le până când se transformă într-o pudră fină.
  4. Cerne făina astfel obţinută ca să înlături eventualele bucăţi nemăcinate şi să devină mai aerată.

Spre deosebire de făina clasică, cea de grâu, făina de migdale nu are gluten, are şi o cantitate mult mai redusă de carbohidraţi, dar şi un indice glicemic scăzut. În plus, are cantităţi semnificative de vitamina E, calciu, potasiu, magneziu şi fier, aducând un aport important de vitamine şi minerale, dar şi mult mai multe fibre.

De ce să foloseşti făina de migdale în bucătărie. Beneficii pentru sănătate

Dacă nu ai probleme concrete de sănătate, precum diabet sau intoleranţă la gluten, poate părea o idee mai puţin obişnuită să înlocuieşti făina de grâu, mai ieftină şi de la care nu ai surprize în timpul procesului de gătire, cu făina de migdale, mai scumpă şi care presupune un proces de adaptare ca să poţi obţine toate produsele aşa cum eşti obişnuit. Realitatea este că folosirea acestui tip de făină se poate dovedi salvatoare nu doar în astfel de situaţii, ci ne poate ajuta extrem de mult să ne menţinem sau să ne îmbunătăţim starea de sănătate.

Gestionarea alimentaţiei în diabet.Înlocuirea făinii de grâu cu cea de migdale în alimentaţia unei persoane diagnosticată cu diabet este o opţiune extraordinară de a gestiona mult mai uşor nivelul de glucoză din sânge. Nivelul de carbohidraţi din mâncare scade substanţial, astfel că impactul asupra glicemiei este şi el mult redus. În plus, produsele realizate în acest fel sunt mult mai bogate în proteine, fibre şi grăsimi sănătoase şi ajută şi la creşterea nivelului de antioxidanţi.

Soluţie pentru persoanele cu intoleranţă sau alergie la gluten. Făina de migdale nu are gluten, ceea ce o transformă într-o alternativă perfectă pentru persoanele care suferă de celiachie, au intoleranţă la gluten sau pentru cei care vor să reducă cantitatea de gluten din alimentaţie.

Reglează nivelul de colesterol.Nu e un secret pentru nimeni că în ultimii ani pare tot mai complicat să păstrezi un nivel optim al colesterolului în sânge. Făina de migdale este însă un aliat excelent pentru cei care se luptă cu această problemă, ajutând la scăderea valorilor aşa-numitului colesterol rău (LDL) şi la creşterea celui bun (HDL).Conform studiilor efectuate în ultimii anu, prin reglarea nivelului colesterolului, ajutând la reducerea greutăţii şi a indicelui de masă corporală, dar şi la scăderea glicemiei, înlocuirea făinii de grâu cu cea de migdale facilitează şi reducerea considerabilă a riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.

Alte beneficii ale utilizării făinii de migdale:

  • aportul bogat de vitamina E ajută la prevenirea stresului oxidativ, ce sprijină lupta împotriva evoluţiei bolii Parkinson sau a formării anumitor tipuri de celule canceroase, precum cele prezente în cancerul de colon;
  • ajută la reglarea tranzitului intestinal prin aportul bogat de fibre;
  • creşte capacitatea de memorare şi puterea de concentrare;
  • contribuie la păstrarea sănătăţii sistemului osos şi la întărirea sistemului imunitar.

Diferenţe nutriţionale între făina de migdale şi alte tipuri de făină

Am comparat frecvent făina de migdale cu cea de grâu, având în vedere că ultima este cea mai utilizată în bucătărie, atât prin prisma preţului său, cât şi prin capacitatea de a fi utilizată în produse de la cele mai simple la unele dintre cele mai complexe. Dar făina de migdale este, fără urmă de îndoială, mult mai calitativă prin prisma nutrienţilor săi. Are grăsimi sănătoase, fibre, proteine, vitamine şi minerale în proporţii semnificative, comparativ cu făina de grâu.

Făină de migdale, 100gFăină albă de grâu, 100g
Valoare energetică641 kcal352 kcal
Grăsimi55,8g1,4g
*saturate4,4g0,4g
*mono-nesaturate38,2g0g
*polinesaturate10,5g0g
Carbohidraţi6,9g70g
Fibre6,2g4g
Proteine24,6g10g
Vitamina E24mg0mg
Magneziu279mg23mg
Calciu271mg96mg
Potasiu736mg114mg

Făina de migdale este preferată şi de persoanele care urmează o dietă ketogenică, folosită atât pentru scăderea în greutate, cât şi în alimentaţia persoanelor diagnosticate cu diabet, cancer sau epilepsie.

Şi făina de cocos este folosită frecvent în dieta ketogenică, cu diferenţa că are un conţinut mai ridicat de carbohidraţi faţă de făina de migdale, dar şi mai puţine grăsimi. Asta face ca făina de cocos să fie mult mai dezirabilă din punct de vedere al caloriilor, însă vine la pachet şi cu mai puţine vitamine şi minerale.

Făina de orez este şi ea o opţiune pentru persoanele care au nevoie sau vor să ţină o dietă fără gluten. Este mai bogată în carbohidraţi decât făina de migdale, are un gust neutru în preparate şi este o alegere bună pentru cei cu alergii la nucifere.

Secrete pentru cele mai bune produse cu făină de migdale

E adevărat că pregătirea produselor cu făină de migdale presupune o altă abordare a reţetelor, dar cu sfaturi potrivite şi un pic de atenţie lucrurile devin rapid mult mai la îndemână. Trebuie să ştii că prăjiturile pot fi ceva mai dense, biscuiţii pot tinde să semene mai mult cu o prăjitură la textură, dar şi gustul va fi mult mai intens. Textura se poate regla însă uşor, în funcţie de gust: pentru un aspect mai aerat foloseşti o făină foarte fină, în timp ce dacă îşi doreşti o prăjitură mai densă, poţi folosi o făină măcinată mai grosier sau amestecată cu bucăţi foarte mici de migdale.

Poţi face, astfel, de la clătite şi fursecuri la macarons, brioşe sau budinci. Se pretează însă foarte bine şi în preparate sărate, precum paste, chec, chiftele sau şniţele şi legume pane.

Făina de migdale este ideală pentru aluaturile care nu necesită folosirea drojdiei, iar raportul în înlocuirea făinii din grâu este, în general, de 1:1, dar există şi câteva excepţii. În plus, vei avea nevoie de elemente suplimentare care să lege compoziţia, precum ouăle, pudra proteică sau tărâţe de psyllium. E important să ţii cont şi de faptul că acest tip de făină se coace mult mai repede şi la temperaturi mai scăzute decât cele cu care erai obişnuit.